SĂNĂTATE// Hipertensiunea arterială, un factor care predispune la demenţă

Cercetătorii sunt de părere că scanările cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică nucleară pot detecta leziunile cerebrale cauzate de hipertensiune. Acest lucru ar putea duce la un tratament administrat timpuriu, înainte să apară simptomele de demență.

Scanările RMN pot detecta semnele precoce ale degradării creierului, cauzate de tensiunea arterială mare. Aceste tipuri de degradări sau leziuni sunt o potențială cauză a accidentelor vasculare cerebrale (AVC), pe care experții le suspectează că ar contribui la maladia Alzheimer și la alte forme de demență.

Hipertensiunea arterială se detectează târziu la persoanele care nu merg la medic

Se crede că factorii de risc vasculari sunt o cauză principală a demenței, mai ales că hipertensiunea arterială este adeseori nedepistată (persoana trăiește așa mai mulți ani, deoarece nu obișnuiește să meargă la medic) și, astfel, provoacă daune creierului, rinichilor și altor organe.

Din păcate, tratamentul pentru demență este administrat, de regulă, doar după ce sunt detectate simptomele cognitive, chiar și în cazul pacienților cu factori de risc deja cunoscuți, cum ar fi hipertensiunea. Un studiu de dată recentă își propune să schimbe acest lucru.

Cercetătorii de la Centrul Regional de Excelență în Hipertensiune, din cadrul Societății Italiene de Hipertensiune, au analizat scanările RMN ale persoanelor cu vârste cuprinse între 40 și 65 de ani care sufereau de hipertensiune, dar care nu aveau semne anterioare de deteriorări structurale ale creierului ori diagnostic de demență.

Scanările au detectat apoi semne ale deteriorării apărute în microstructura creierului pacienților (în substanța albă), chiar dacă aceste modificări au apărut la pacienți care aveau tensiunea relativ bine ținută sub control. În plus, cercetătorii spun că au observat aceste modificări pe rezultatul RMN-ului chiar și în cazul persoanelor care nu aveau tensiunea arterială extrem de mare.

Cum este afectat creierul pacienților cu hipertensiune?

Coordonatorul studiului, dr. Giuseppe Lembo, a explicat că problema este că modificările neurologice asociate cu hipertensiunea arterială sunt, de obicei, diagnosticate doar atunci când deficitul cognitiv devine evident la acești pacienți sau când clasicul RMN arată semne clare ale deteriorării creierului. În ambele cazuri, de cele mai multe ori este prea târziu pentru a stopa acest proces.

Hipertensiunea arterială și demența

Cercetătorii italieni au putut să vadă astfel că, în cazul pacienților hipertensivi, a existat o deteriorare a fibrelor de substanță albă care făceau legătura între zone ale creierului implicate, de regulă, în atenție, emoții și memorie. Un aspect important de care s-a ținut cont a fost acela că pacienții studiați nu prezentau semnele clinice ale demenței și că, în neuroimagistica convențională, ei nu prezentau semne ale atrofierii cerebrale.

Alți specialiști care au contribuit la studiu consideră că sunt necesare mai multe cercetări pe această temă. Folosirea tractografiei (un model 3D al regiunilor de substanță albă din creier, care combină scanările RMN și analiza imaginilor create pe computer) ar putea duce la identificarea timpurie a persoanelor cu risc de demență, iar în acest mod, pot avea loc din timp intervențiile terapeutice la acești oameni. Din cauză că studiul italian a avut un număr mic de participanți, rezultatele trebuie să fie reproduse în grupuri mai mari și mai diverse de pacienți.

Demența, posibil corelată cu mici accidente vasculare tăcute

Dr. Nicole Harkin, medic cardiolog din New York, a declarat referitor la aceste rezultate că „tensiunea arterială crescută cel mai probabil duce la demență din cauza unei serii de mici atacuri cerebrale «tăcute», care au loc de-a lungul timpului”. Potrivit medicului, orice valoare a tensiunii arteriale peste cea normală (120/80 mm Hg sau „12 cu 8”, cum se spune pupular) crește riscul de accident vascular cerebral. În plus, hipertensiunea arterială este considerată de mulți medici „inamicul public numărul 1” în ceea ce privește cauza leziunilor cerebrale care pot duce la demență.

Detectarea precoce a acestor leziuni la nivelul creierului ar putea determina intervențiile terapeutice necesare pentru scăderea tensiunii arteriale la acești pacienți, fie prin intermediul medicației, fie prin schimbările făcute în stilul de viață (cum ar fi renunțarea la fumat, mai multă activitate fizică, adoptarea unei diete care este săracă în sare și este mai bogată în legume și fructe).

După 45 de ani, mai ales dacă ai risc de hipertensiune, e important să îți măsori tensiunea arterială în mod regulat acasă și să mergi la medicul de familie (care îți va măsura tensiunea arterială în cabinetul său), iar dacă valorile acesteia sunt mari, contează foarte mult pentru sănătatea ta să iei măsurile necesare ca să le scazi. Este esențial să scazi valorile cât mai de timpuriu, deoarece hipertensiunea arterială este o afecțiune foarte înșelătoare și îți va afecta, în timp, rinichii, retina și creierul. Un studiu recent arată că terapia antihipertensivă continuă la vârsta a treia este o parte importantă a prevenirii demenței.

Ce factori predispun la demență?

Demența este un sindrom caracterizat prin declinul progresiv al funcției cognitive, afectând memoria, gândirea, comportamentul și capacitatea de a efectua activități zilnice. Există mai mulți factori care predispun la dezvoltarea demenței, incluzând factori genetici, stilul de viață și anumite afecțiuni medicale.

Factori genetici

Un istoric familial de demență, în special de boala Alzheimer, crește riscul persoanei de a dezvolta afecțiunea. Anumite variante genetice, cum ar fi APOE-e4, sunt asociate cu un risc crescut de Alzheimer.

Factori de mediu și stil de viață

Nivelul scăzut de educație este asociat cu un risc mai mare de demență. De asemenea, lipsa exercițiului fizic regulat și consumul ridicat de grăsimi saturate, zahăr și alimente ultra procesate pot contribui la declinul cognitiv. Fumatul este și acesta este un factor de risc semnificativ pentru demență, la fel și abuzul de alcool pe termen lung. Lipsa interacțiunilor sociale și a stimulării mentale poate accelera declinul cognitiv.

Afecțiuni medicale și condiții asociate

Hipertensiunea arterială, așa cum am discutat, dar și bolile coronariene și insuficiența cardiacă pot crește riscul de demență. Diabetul de tip 2 este asociat cu un risc crescut de demență, excesul de greutate, în special în jurul abdomenului, este un factor de risc, la fel nivelurile ridicate de colesterol. Tulburările de dispoziție pot fi atât un factor de risc, cât și un simptom precoce al demenței. Leziunile cerebrale traumatice repetate, cum ar fi cele întâlnite la sportivi, pot crește riscul de demență. Pierderea auzului, mai ales la vârstnici, este legată de un risc crescut de demență. Apneea obstructivă de somn și alte tulburări de somn sunt asociate cu declinul cognitiv. Femeile par să aibă un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, având în vedere că tind să trăiască mai mult decât bărbații.

Dacă ai istoric familial de hipertensiune, cum îți poți scădea riscul personal?

Dacă ai un istoric familial de hipertensiune arterială, este important să adopți un stil de viață sănătos și să iei măsuri preventive pentru a-ți reduce riscul.

Încearcă dieta DASH

Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este special concepută pentru a combate hipertensiunea. Aceasta include un consum mai mare de fructe și legume, cereale integrale, proteine slabe (pește, pui, leguminoase) și lactate cu conținut scăzut de grăsimi și presupune limitarea grăsimilor saturate și trans, a zahărului și a sării. Limitează aportul de sodiu la mai puțin de 2.300 mg pe zi și, ideal, la aproximativ 1.500 mg pe zi. Evită alimentele ultra procesate și pe cele de patiserie și fast-food, care sunt adesea bogate în sare și grăsimi trans.

Ai grijă de greutatea corporală potrivită

Păstrează-ți indicele de masă corporală (IMC) în intervalul normal (18,5-24,9). Supragreutatea și obezitatea sunt factori de risc majori pentru hipertensiune. O combinație de alimentație potrivită cu un număr potrivit de calorii și activitatea fizică regulată te ajută să te menții la o greutate bună. Dacă ai probleme cu greutatea, cere sfatul medicului de familie. Acesta te poate îndruma legat de combinațiile alimentare cele mai potrivite pentru tine și de cantitățile necesare pentru a te hrăni, dar a nu te supraalimenta. În ce privește mișcarea, un adult ar trebui să facă 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată (cum ar fi mers pe jos în pas rapid, mers pe bicicletă fără să te forțezi etc.)) sau 75 de minute pe săptămână de activitate viguroasă (alergare, înot, baschet etc.). De asemenea, ar trebui incluse și exerciții de întărire a mușchilor (ridicarea greutăților, exerciții cu benzi, exerciții cu propria greutate) de cel puțin două ori pe săptămână.

Nu face abuz de acool și nu fuma

Limitează consumul de alcool la cel mult două băuturi pe zi dacă ești bărbat și la cel mult o băutură pe zi dacă ești femeie. Fumatul crește tensiunea arterială și riscul de boli cardiovasculare, dar renunțarea la fumat poate îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și reduce riscul de hipertensiune.

Străduiește-te să gestionezi bine stresul

În general, dacă faci mișcare regulat, reușești să ții mai bine sub control și stresul. Alte modalități de a te destresa pot fi practicarea unor hobby-uri – dans, pictură, cusut, tâmplărie, drumeții montane – sau a altor activități care te relaxează și îți aduc buna-dispoziție: voluntariat, acțiuni în comunitatea în care locuiești etc.

(Pentru conformitate, Lilia Grubîi)

O sursă: studio-l.online