Ungaria nu se mai opune candidaturii lui Rutte la șefia NATO. Și Slovacia îl susține

Premierul olandez, Mark Rutte, și premierul ungar, Viktor Orbán, au avut, la începutul săptămânii, la Bruxelles, o întâlnire bilaterală pe tema candidaturii lui Rutte la funcția supremă în cadrul NATO, căreia Ungaria i se opune în continuare. La finalul summitului Consiliului European consacrat numirii liderilor instituțiilor UE, Rutte a subliniat că a fost o întâlnire bună și că este “optimist cu prudență” în ceea ce privește obținerea în cele din urmă a sprijinului Ungariei pentru candidatura sa la NATO.

Rutte și Orban sunt cei mai longevivi membri ai Consiliului European, participând la summit-urile europene în calitate de prim-miniștri ai țărilor lor din anul 2010, cu premierul maghiar mai longeviv cu câteva luni în plus.

La rândul său, directorul de cabinet al premierului maghiar a postat pe X o fotografie însoțită de mesajul că Rutte și Orban au purtat discuții concentrate pe chestiuni bilaterale și internaționale.

Marți dimineață, 18 iunie curent, Reuters a relatat că Ungaria nu se mai opune numirii lui Mark Rutte ca secretar general al NATO, iar Slovacia a precizat că îl susține acum pe premierul Olandei, aflat la sfârşit de mandat, ca succesor al lui Jens Stoltenberg în cea mai înaltă funcţie politică din alianţă. Preşedintele slovac Peter Pellegrini s-a pronunţat în acest sens marţi.

În acest context, România rămâne ultima țară care nu îl susține pe Mark Rutte, în contextul candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru această poziție.

Orban indicase că este pregătit să renunţe la opoziţia faţă de Rutte, dacă acesta din urmă va prezenta scuze pentru comentariile despre Ungaria pe care liderul naţionalist le-a considerat jignitoare şi dacă Budapesta va obţine o scutire de la creşterea ajutorului militar acordat Ucrainei. În acest caz, Ungaria este așteptată să primească un opt-out de la sprijinul acordat de NATO Ucrainei. Rutte a dat asigurări că Orban “nu i-a pretins scuze, şi am subliniat că, desigur, am luat act” de reacţia societăţii maghiare “după ceea ce am spus în urmă cu doi ani”.

Premierul Ungariei era nemulțumit de faptul Rutte a exprimat odată opinii “problematice” cu privire la Ungaria. “Pe de o parte, el a spus că Ungaria ar trebui să părăsească Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, că ar trebui să fim puşi în genunchi. Aceasta nu este cea mai bună modalitate de a ne câştiga sprijinul”, a indicat Orban într-un interviu recent.

Premierul ungar a făcut astfel din nou referire la o declaraţie a lui Rutte legată de disputa între Bruxelles şi Budapesta asupra unei noi legi ungare ce interzice referirile la homosexualitate în şcoli. Cu această lege, Ungaria ”nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”, iar această ţară trebuie să fie “pusă în genunchi”, declara Mark Rutte în iunie 2021 la un summit european.

SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte încă din luna februarie. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

O sursă: realitatea.md